Strategii eficiente de control al zgomotului

Pentru ceva ce nu putem vedea, poluarea fonică aduce o cantitate uriașă și ireparabilă de daune atât sănătății fizice, cât și mentale. De fapt, Organizația Mondială a Sănătății a numit poluarea fonică a mediului ca o „amenințare subestimată”¹.

Cercetările au arătat că expunerea la niveluri ridicate de zgomot poate duce la complicații fizice, cum ar fi infarcturi, accidente vasculare cerebrale² și diabet zaharat³. În același timp, poluarea fonică pune și o tensiune asupra stării noastre mentale, care poate duce la dureri de cap, depresie⁴ și accidente din cauza oboselii⁵.

Și totuși, această amenințare invizibilă nu arată semne de încetinire. Zgomotul datorat urbanizării și populației crește. Prin urmare, trebuie să fim mai conștienți asupra mediilor zgomotoase și să fim mai preocupați în ceea ce privește modalitățile prin care gestionăm zgomotul.

Strategii de reducere a poluării fonice

Una dintre strategiile cheie pentru reducerea efectelor adverse ale poluării fonice este planificarea și proiectarea clădirilor în jurul obiectivelor de control eficiente zgomotului. De exemplu, în Marea Britanie, acest lucru este consolidat de o serie de inițiative, inclusiv îndrumări privind zgomotul, emis de Departamentul pentru Comunități și Administrație Locală (DCLG)⁷, Strategia de zgomot ambiental intitulată „Sounder City”⁸, Ghidul suplimentar de proiectare și construcție durabilă a primarului⁹ și Ghidul de planificare suplimentară pentru locuințe a primarului¹⁰.

Aceste planuri detaliază atenuarea efectelor negative ale poluării fonice prin proiectarea clădirilor într-o manieră care să reducă la minimum expunerea la zgomot și utilizarea izolației acustice.

Produsele din vată minerală bazaltică pot juca un rol important în susținerea acestor eforturi. Lucru care se datorează faptului că vată minerală bazaltică cu densitate ridicată, are capacități acustice dovedite care îi permit să izoleze și să controleze vibrațiile, astfel absorbind eficient sunetul și reducând zgomotul. O astfel de izolație poate oferi soluții ideale la locurile de joacă, acesta fiind o sursă semnificativă de zgomot.

Ca bonus suplimentar, aplicarea acestor modificări unei clădiri poate reduce, de asemenea, facturile de încălzire și răcire și poate proteja mediul de emisiile nocive de carbon.

De exemplu, Strategia de transport publicată în 2010 notează că o cincime dintre londonezi sunt enervați sau deranjați de zgomotul din casele lor și că zgomotul cel mai deranjant este creat de autobuze și camioane. Strategia de transport sugerează că instituirea barierelor de zgomot în unele zone, împreună cu revizuirea reglementărilor de izolare fonică, pot fi o soluție. Mai mult decât atât, adaugă că toate noile proiecte vor lua în considerare măsurile de atenuare a zgomotului¹¹. 

Controlul zgomotului ambiental

Există, de asemenea, alte strategii pentru a face față zgomotului. Hărțile de zgomot sunt create la fiecare cinci ani (2007 și 2012) pentru a alinia planurile de acțiune cu Directiva Zgomotului pentru Mediu¹². În același timp, o calitate bună a zgomotului ambiental este conservată prin identificarea zonelor liniștite, în timp ce publicul este educat privind zgomotul ambiental și efectele sale în scopul de a promova un comportament mai atent în raport cu zgomotul¹³.

Prin urmare, un alt mod de a reduce impactul zgomotului dacă sunteți în imposibilitatea de a-l elimina, este de a crea distanța între dvs. și sursa zgomotului. În același timp, dacă sunteți sursa zgomotului, este o curtoazie obișnuită să evitați să o faceți aproape de alte persoane. De exemplu, puteți ieși afară pentru a prelua un apel telefonic în timpul orelor de muncă, în loc să perturbați întreg biroul.

În cele din urmă, trebuie să continuăm să descoperim și să implementăm modalități noi și inovatoare pentru a limita impactul negativ al poluării fonice, astfel încât să ne putem ridica eforturile în războiul împotriva zgomotului și să ne protejăm sănătatea și fericirea.

Source(s):

^{1. World Health Organization, 2018}

^{2. European Union, 2015, “THEMATIC ISSUE: Noise impacts on health Environment Science for Environment Policy”}

^{3. Tasali et al, 2007.}

^{4. Niemann and Maschke, 2004.}

^{5. Australian Academy of Science, 2017.}

^{6. Karath, Kata, 2016, “Like people, birds that live in the city are louder, meaner, and more stressed out than their country cousins”}

^{7. Ministry of Housing, Communities & Local Government, 2014.}

^{8. Greater London Authority, 2014, “The Mayor’s Ambient Noise Strategy”}

^{9. Greater London Authority, 2014, “SUSTAINABLE DESIGN AND CONSTRUCTION: SUPPLEMENTARY PLANNING GUIDANCE”}

^{10. Greater London Authority, 2016, “HOUSING: SUPPLEMENTARY PLANNING GUIDANCE”}

^{11. Greater London Authority, 2010, “Mayor's Transport Strategy”}

^{12. Department for Environment, Food & Rural Affairs UK, 2014, “Noise action plans: large urban areas, roads and railways”}

^{13. https://www.gov.uk/government/publications/2010-to-2015-government-policy-environmental-quality/2010-to-2015-government-policy-environmental-quality#appendix-8-managing-noise-and-other-nuisances-in-the-local-environment}