„În arhitectură, nu este loc de cuvinte. Ci pentru lacrimi”1, a afirmat arhitectul Philip Johnson, care a plâns când a văzut pentru prima dată liniile strălucitoare în picaj ale Muzeului Guggenheim din Bilbao. Impactul emoțional al clădirilor frumoase poate trece dincolo de persoane, chiar mergând până la îmbunătățirea comunităților în care trăim. Când clădirile arată bine în exterior și se simt bine în interior, lumea noastră este îmbunătățită.
Experiența cu Bilbao ilustrează perfect acest aspect. La doar cinci ani de la construcția lui, s-a estimat că muzeul a furnizat 2,4 miliarde de euro în PIB-ul provinciei basce.2 Un oraș aflat cândva în declin a devenit o destinație culturală.
Într-un studiu online, recent realizat de Grupul ROCKWOOL, 73% dintre respondenți și-au exprimat convingerea că o arhitectură frumoasă îmbunătățește dinamica unei comunități.3 Alte studii confirmă cât de importantă este estetica unei clădiri. Analiza efectuată de Comisia pentru arhitectură și mediul construit arată că felul în care cei mai mulți dintre noi simt (85%) este influențat de arhitectura care ne înconjoară și că 81% dintre noi manifestă un interes activ referitor la modul în care clădirile arată și se simt.4
De-a lungul istoriei, materialele cu care construim au influențat spațiile în care locuim, de la înălțimea și gravitatea castelelor și bisericilor din piatră la căldura și aspectul primitor al clădirilor din lemn bine izolate.
Arhitecții de astăzi dispun de o paletă bogată de materiale de înaltă performanță, astfel încât clădirile pot fi radicale și frapante la prima vedere, oferind în același timp un confort remarcabil și siguranță la interior.
1: Fast Company, „De ce ne place arhitectura curbelor”
2: The Guardian, „Primarul din Bilbao câștigă un premiu pentru transformarea orașului aflat în declin”
3: ROCKWOOL, Studiul Google privind viața modernă, 20 februarie 2017
4: Streets of Shame, 2002, Comisia pentru arhitectură și mediul construit CABE
