Tendințele și legislația vin la pachet cu mecanisme financiare care să susțină politicile publice în vederea modernizării și creșterii economice.

Numai prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă reușim să absorbim toți banii, în sectorul clădirilor vor intra peste 6 miliarde de euro. Pilonul Valul Renovării prin care vor fi reabilitate circa 1.500 de blocuri de locuit și alte 2.000 de clădiri administrative prevede circa 2,8 mld. euro. Pilonul 12 care include măsuri pentru modernizarea infrastructurii sanitare prevede alte 2,4 mld. euro, pentru construcția de spitale noi, ambulatorii sanitare, cabinete medicale, centre ATI sau pentru nou-născuți. Pilonul 15 dedicat educației prevede alți 900 mil. euro pentru construcția a 10 campusuri și renovarea a zeci de școli, librării, unități din sistem. Pe Pilonul 10 pentru Fondul Social sunt prevăzuți alți circa 370 mil. euro pentru construcția a 5.500 de case nZEB pentru tinerii specialiști din zona rurală. Judecând după numărul de dosare aprobate, trebuie să spunem că în 2024 în România vor fi deschise mii de șantiere pentru construcții noi sau renovări de clădiri existente.

Între timp, la Bruxelles a intrat în negocierile dintre Parlament, Comisie și Consiliul Uniunii Europene Directiva Europeană privind eficiența energetică în clădiri. Dincolo de țintele de renovare și decarbonare, aceasta prevede reglementări clare cu privire la securitatea la incendii în clădiri.  

Pentru prima dată se vorbește despre o abordare holistică a renovării aprofundate. „Securitatea la incendiu în clădiri” a fost inclusă în propunerea Comisiei. Parlamentul a extins aria la „securitate la incendii și sisteme electrice”. În plus, Parlamentul European introduce amendamente care maximizează importanța protecției la foc. ”Nivelul de securitate nu trebuie doar menținut, ci și îmbunătățit”, spune textul legislativului european.

Mai jos sunt doar câteva dintre argumentele prezentate în Parlamentul European.

• Necesitatea de a introduce instalațiile electrice în definiția sistemului tehnic al construcțiilor. 25-30% din cauzele incendiilor au ca sursă instalațiile electrice. Orice renovare a clădirilor trebuie să se facă cu o verificare atentă (sau înlocuire unde e cazul) a instalației electrice.
• Toate clădirile noi trebuie să adere la standardele de securitate la incendiu. Clădirile moderne sunt construite să reziste până la 100 de ani, în funcție de stilul construcției, materialele utilizate sau scopul utilizării. Este crucial ca noile clădiri să adopte cele mai ridicate standarde de protecție împotriva incendiilor pe întreaga durată de viață a clădirilor.
• Lucrările de renovare se vor desfășura conform reglementărilor de securitate la incendiu. Aceste standarde sunt definite la nivel național. Conform proiectului de normativ pus în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării la finele anului trecut, toate clădirile rezidențiale cu înălțimea de peste 20 de m, școlile și spitalele vor trebui să fie termoizolate cu materiale incombustibile (vată minerală) pentru a asigura protecția la foc. O măsură foarte bună dacă este să ne raportăm la statisticile IGSU din ultimii ani.
• Statele Membre vor încuraja măsuri pentru clădirile pe care se instalează panouri fotovoltaice. Aceeași directivă prevede obligația de a monta baterii solare pe clădirile noi din 2028. Panourile fotovoltaice reduc consumul de energie și a emisiilor de CO2. Măsura se înscrie în politicile privind decarbonarea clădirilor din Pactul Green Deal. Totuși, acestea introduc un nou risc privind securitatea la incendiu. Instalarea și mentenanța improprie cresc riscul de apariție a incendiilor. Aceste riscuri pot fi evitate prin montarea de vată bazaltică pe fațade. Pentru că această nu se aprinde, nu arde și nu emite semnificativ fum toxic, principala cauză care duce la tragedii în cazul unor incendii generalizate.
• Fiecare clădire va avea un pașaport de renovare - o foaie de parcurs clară pentru renovare aprofundată sau etapizată, ajutând proprietarii sau investitorii să planifice cel mai bine etapele și domeniul de intervenție. Aceasta va conține informații despre securitatea la incendii pe baza ultimei inspecții a instalațiilor electrice.
• Elaborarea unor ghiduri armonizare și protocoale pentru autorități locale și naționale cu privire la instalarea stațiillor de încărcare în parcările supraetajate.
• Includerea monoxidului de carbon ca problemă de securitate pentru ocupanții clădirii. În timp ce aragazul și încălzirea cu gaz vor fi în mod clar necesari în parcursul spre zero net emissions/buildings, aparatele sau centralele pe gaz vor fi încă în uz ani de zile de acum înainte, este esențial să se crească awareness-ul privind amenințarea cu monoxid de carbon.
• Construcțiile noi și lucrările de renovare trebuie executate conform normelor de securitate la incendiu din legislația națională. Pentru a asigura un nivel minim de trasabilitate și conformare cu reglementările în vigoare trebuie incluse inspecții periodice și lucrări de mentenanță pentru securitatea la incendii.
• Rolul informării este crucial. Multe incendii pot fi evitate prin măsuri de prevenție. Cetățenii UE trebuie informați cu privire la responsabilități în prevenirea și combaterea incendiilor în termeni de practici și metode pentru a reduce riscul la incendii în locuințe.

Cert este că apariția unui incendiu este greu de prevenit, dar răspândirea acestuia și evitarea propagării focului și transformarea lui în incendiu generalizat poate fi prevenită încă din faza de construcție sau de renovare a blocurilor sau caselor de locuit. Cum? Dacă aplicăm materiale incombustibile sau vată bazaltică pe fațade. Salvarea vieților omenești și protejarea bunurilor este poate cel mai important beneficiu al acestui material de izolație termică, fabricat în România din rocă vulcanică.

Iar cele 7 beneficii ale rocii bazaltice sunt:

Rezistență la foc – rezistă la temperaturi de peste 1000 de grade Celsius.

Proprietăți termice – economisește energie prin menținerea unei temperaturi și climat interior optim.

Beneficii acustice – blochează, absoarbe și îmbunătățește sunetele.

Proprietăți de gestionare a apei – gestionează cea mai importantă resursă – apa.

Aspecte estetice – îmbină performanța cu avantajele estetice.

Robustețe – performanță crescută și stabilitate mai mare la costuri reduse.

Economie circulară – material reutilizabil și reciclabil.